Decesul unei persoane care are calitatea de asociat într-o societate cu răspundere limitată (S.R.L.) atrage transferul prin moștenire a părților sociale deținute de către asociatul decedat. Modalitatea în care beneficiarul moștenirii poate utiliza aceste părți sociale și poate exercita calitatea de asociat în SRL depinde atât de prevederile legale cât și de prevederile actului constitutiv al societății.
Înainte de a prezenta condițiile generale în care se transferă prin moștenire părțile sociale, este util să clarificăm că în situația în care decedatul avea atât calitatea de asociat cât și calitatea de administrator al societății, doar părțile sociale pot fi transmise prin moștenire. Calitatea de administrator al societății nu se transmite prin moștenire, funcția de administrator încetând la data decesului. În cazul în care decedatul este unicul administrator, una dintre prioritățile asociaților trebuie să fie desemnarea unui nou administrator deoarece, pe de o parte, administratorul este singurul organ al societății care are dreptul de a conduce societatea iar pe de altă parte, lipsa organelor de conducere poate duce la declararea inactivității fiscale (anularea codului TVA) sau chiar la dizolvarea societății.
Primul pas în cazul decesului unui asociat în SRL este dezbaterea succesiunii, în vederea stabilirii identității moștenitorilor părților sociale. Folosim termenul de moștenitori atât pentru moștenitorii legali cât și pentru legatari (moștenitorii testamentari). Deoarece pentru deținerea calității de asociat nu există restricții de naționalitate sau domiciliu, este posibil ca succesiunea să nu fie dezbătută conform dreptului român. Dar dacă societatea este reglementată de dreptul român, indiferent de legea care reglementează succesiunea, exercitarea calității de asociat sau exercitarea drepturilor care se cuvin succesorilor asociatului decedat vor urma regulile generale aplicabile societății.
Până la stabilirea calității de moștenitor, considerăm că există posibilitatea ca anumite categorii de moștenitori legali, numiți moștenitori sezinari, să poată exercita anumite drepturi ale defunctului în ceea ce privește calitatea sa de asociat. Moștenitorii sezinari sunt soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați. Conform prevederilor legale, de la data decesului, moștenitorii sezinari pot administra patrimoniul succesoral și pot exercita drepturile și acțiunile defunctului. Desigur, exercitarea acestor drepturi se subsumează celorlalte reguli care guvernează devoluțiunea succesorală și acceptarea moștenirii iar moștenitorii sezinari nu pot efectua decât acte de administrare, de exemplu formularea unei solicitări către administrator pentru convocarea adunării generale a asociaților (AGA) sau votarea în AGA în chestiuni administrative (de exemplu numirea unui administrator, aprobarea situațiilor financiare etc.).
În cazul în care succesiunea este dezbătută conform dreptului românesc sau unui alt sistem care instituie o rezervă pentru anumite categorii de succesori ( de exemplu dreptul italian sau dreptul spaniol), poate fi necesară evaluarea părților sociale, pentru a se putea stabili cotitatea disponibilă și rezerva succesorală. Motivul este că, deși părțile sociale au de cele mai multe ori o valoare nominală mică, acestea dau dreptul asociatului la o cotă parte din societate, care poate avea o valoare mult mai mare. De exemplu, dacă o societate are un capital social de 1000 Lei, împărțit în 100 de părți sociale cu o valoare nominală de 10 lei, un legat testamentar pentru 50 de părți sociale nu înseamnă că valoarea legatului este 500 Lei. Pentru stabilirea valorii legatului se impune stabilirea, de către un evaluator autorizat, a valorii societății. În funcție de metoda de evaluare, rezultatul poate fi diferit. Astfel, o stabilire a activului net al societății diferă față de o evaluare a valorii de piață.
Dacă asociatul decedat are calitatea de asociat unic și niciunul dintre moștenitori nu dorește să preia calitatea de asociat și să asigure astfel continuitatea societății, aceasta se va dizolva, iar moștenitorii vor dobândi activele rezultate în urma procedurii de lichidare. Aceeași va fi situația dacă sunt doi asociați iar asociatul rămas nu dorește să continue ca asociat unic.
În cazul în care există mai mulți asociați, modul în care se pot moșteni părțile sociale depinde în mare măsură de prevederile actului constitutiv. Pe de o parte, în actul constitutiv pot exista prevederi care interzic dobândirea de către moștenitorii defunctului a calității de asociat. Aceasta nu înseamnă că moștenitorii pierd dreptul ci doar că nu pot dobândi calitatea de asociat, având doar dreptul la un echivalent bănesc al părților sociale moștenite. Acest echivalent bănesc se calculează prin raportare la ultimul bilanț contabil aprobat și trebuie plătit de către societate, nu de către ceilalți asociați. Pe de altă parte, actul constitutiv poate permite dobândirea de către moștenitori a calității de asociat, dar să condiționeze dobândirea de acordul celorlalți asociați. Într-o asemenea situație, considerăm că după data decesului se impune convocarea cât mai urgentă a unei AGA în care asociații rămași să decidă dacă doresc sau nu să primească ca asociați pe moștenitorii defunctului.
În cazul în care nu există niciun impediment statutar privind dobândirea de către moștenitor a calității de asociat, acesta poate dobândi calitatea de moștenitor dacă îndeplinește condițiilor legale pentru a deține calitatea de asociat într-o societate cu răspundere limitată. Menționăm că inclusiv minorii pot dobândi prin moștenire calitatea de asociat, cu aplicarea prevederilor legale specifice protecției intereselor minorului.
Pentru mai multe informații privind acest subiect, contactați-ne la contact@heredio.ro sau 0744.606.201.