Pentru a avea drept la moștenire, soțul supraviețuitor al defunctului trebuie să aibă calitatea de soț la data deschiderii succesiunii (data decesului defunctului sau data declarării judecătorești a morții). Nu are importanță cât timp au fost căsătoriți, dacă au avut copii, dacă la data deschiderii succesiunii cei doi soți erau separați în fapt de mai mult timp, dacă soții erau despărțiți și locuiau deja de mai mult timp cu alți parteneri și nici dacă între soți exista un proces de divorț, atâta timp cât hotărârea de divorț nu este definitivă. Drepturile de care beneficiază soțul supraviețuitor sunt următoarele:

• O cotă parte din moștenire sau toată moștenirea dacă nu există moștenitori legali sau testamentari
• Un drept la rezervă succesorală;
• Un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii
• Un drept special de moștenire asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic
• Un drept la exercitarea sezinei, adică de a exercita drepturile și acțiunile defunctului
• Un drept asupra bunurilor aflate în coproprietate prevăzute în clauza de preciput
• Un drept la pensie de urmaș
• Un drept la ajutor din partea angajatorului soțului defunct
• Un drept la ajutor de deces din bugetul asigurărilor sociale de stat

În continuare vom face o prezentare a acestor drepturi și a condițiilor în care soțul supraviețuitor poate să beneficieze de ele.

1. Cota parte din moștenire

Cota parte din masa succesorală care îi revine soțului supraviețuitor se calculează prin raportare la bunurile defunctului, respectiv bunurile sale proprii și bunurile rezultate după lichidarea regimului matrimonial. Bunurile atribuite soțului supraviețuitor după lichidarea regimului matrimonial nu fac obiectul succesiunii. În funcție de clasa moștenitorilor cu care vine la succesiune, cota din masa succesorală care revine soțului supraviețuitor este următoarea:

1. În concurs cu descendenții defunctului soțul supraviețuitor are dreptul la 1/4 din moștenire, indiferent de numărul descendenților;
2. În concurs cu ascendenții privilegiați (părinții defunctului) când vin la moștenire împreună cu colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și cu descendenții acestora până la gradul IV), soțul supraviețuitor are dreptul la 1/3 din moștenire;
3. În concurs numai cu ascendenții privilegiați sau numai cu colateralii privilegiați, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/2 din moștenire;
4. În concurs cu ascendenții ordinari (bunici, străbunici) sau cu colateralii ordinari (rudele colaterale cu excepția colateralilor privilegiați, adică unchi, mătuși, veri primari și frații/surorile bunicilor) soțul supraviețuitor are dreptul la 3/4 din moștenire
5. În lipsa rudelor din cele 4 clase care vor și pot să vină la moștenire și dacă defunctul nu a gratificat alte persoane prin testament, soțul supraviețuitor primește întreaga moștenire.

Aceste cote pot fi modificate de către defunct prin testament, atât prin majorarea cât și prin reducerea lor,  cu respectarea rezervei succesorale a soțului supraviețuitor.

2. Dreptul la rezerva succesorală

Soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar, ceea ce înseamnă că beneficiază de o cotă parte din moștenire, numită rezervă succesorală, chiar împotriva voinței defunctului manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri. Rezerva succesorală este de jumătate din cota legală care i se cuvine moștenitorului rezervatar. Prin urmare, prin raportare la cotele legale care se cuvin soțului supraviețuitor, rezerva sa succesorală este următoarea:

• 1/8 din masa succesorală, dacă vine în concurs descendenții defunctului;
• 1/6 din masa succesorală, dacă vine în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
• 1/4 din masa succesorală, dacă vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi;
• 3/8 din masa succesorală, dacă vine în concurs cu ascendenţi ordinari sau colaterali ordinari
• 1/2 din masa succesorală în lipsa rudelor din cele 4 clase care vor și pot să vină la moștenire.

Dacă rezerva succesorală a soțului supraviețuitor este încălcată, adică dacă primește mai puțin decât cotele de mai sus, acesta poate să solicite în instanță respectarea drepturilor sale și întregirea rezervei.

3. Dreptul de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii

Soțul supraviețuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii. Acest drept se naște doar dacă această locuință face parte din masa succesorală.

Dreptul de abitație este gratuit, deci ceilalți moștenitori nu vor putea cere soțului supraviețuitor să achite contravaloarea folosinței. Însă oricare dintre moștenitori poate cere restrângerea dreptului de abitație dacă locuința nu este în întregime necesară soțului supraviețuitor sau înlocuirea obiectului abitației, dacă pune la dispoziția soțului supraviețuitor o altă locuință corespunzătoare.

Fiind un drept strict personal, dreptul de abitație nu poate fi înstrăinat, deci soțul supraviețuitor nu va putea să închirieze locuința care face obiectul acestui drept, nici măcar în parte.

Dreptul de abitație se stinge la momentul la partajul moștenirii, însă nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii. Dreptul de abitație încetează de drept înainte de termenul de un an dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește în  interiorul acestui termen.

4. Dreptul special de moștenire asupra mobilierului și obiectelor de uz casnic

Suplimentar față de cota parte din moștenire care îi revine conform prevederilor legale sau testamentare, soțul supraviețuitor moștenește mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost folosite în comun de către soți. Pentru a dobândi acest drept, soțul supraviețuitor trebuie să nu vină la moștenire în concurs cu descendenții defunctului (copii, nepoți etc). De asemenea, acest drept poate fi diminuat, total sau parțial dacă soțul decedat a dispus de mobilier și obiectele de uz casnic prin legate sau donații. Acest drept special privește doar partea soțului defunct din astfel de bunuri comune ale soților sau bunurile proprii ale soțului defunct din această categorie.

5. Dreptul la exercitarea sezinei, adică de a exercita drepturile și acțiunile defunctului

Soțul supraviețuitor, împreună cu descendenții și părinții defunctului, este moștenitor sezinar și în această calitate are dreptul de a administra patrimoniul succesoral și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului începând cu data deschiderii succesiunii și înainte de a-i fi stabilită calitatea de moștenitor pe cale notarială sau judecătorească.

Această calitate îi permite soțului supraviețuitor să folosească patrimoniul succesoral și să îl administreze. Astfel, chiar anterior dezbaterii succesorale, soțul supraviețuitor poate să perceapă chiriile imobilelor care compun masa succesorală, să ia măsuri de conservare a bunurilor din patrimoniul succesoral, să introducă cereri în instanță care au ca scop protejarea masei succesorale (de ex. acțiuni de evacuare, acțiuni posesorii, acțiune în revendicare). Considerăm că în situațiile în care masa succesorală conține părți sociale sau acțiuni, soțul supraviețuitor poate vota pentru părțile sociale / acțiunile deținute de către defunct, în lipsa unor prevederi contrare în actul constitutiv. O asemenea substituire ar fi permisă doar în situațiile în care deciziile privesc măsuri de administrare a patrimoniului societar sau urmăresc să prevină o pagubă iminentă, cum ar fi declararea inactivității, dizolvarea, deschiderea procedurii insolvenței, declararea scadenței anticipate a unui credit etc. Astfel, soțul supraviețuitor ar putea vota pentru numirea unui administrator sau prelungirea mandatului acestuia, prelungirea unei linii de credit, schimbarea sediu social sau prelungirea contractului pentru folosința sediului social precum și în alte situații similare. 

6. Dreptul asupra bunurilor aflate în coproprietate prevăzute în clauza de preciput

Clauza de preciput este acea prevedere din convenția matrimonială prin care se stipulează că soțul supraviețuitor preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate. Clauza de preciput, la fel ca și convenția matrimonială, sunt opționale.

În practică, această clauză este folosită fie pentru a atribui soțului supraviețuitor anumite bunuri care au o valoare sentimentală sau practică importantă dar nu fac parte din mobilier sau bunuri de uz casnic și ar face obiectul partajului succesoral (de exemplu un tablou, un autoturism, o colecție de arme). De asemenea clauza de preciput este utilă pentru a asigura soțului supraviețuitor folosința locuinței comune sau a unui fond de comerț care a fost exploatat în comun de soți în timpul vieții, evitând astfel atribuire acestor bunuri altui moștenitor în cadrul partajului succesoral. Deși clauza de preciput nu este supusă raportului donațiilor, ea este supusă reducțiunii, dacă prin acordarea ei este afectată rezerva succesorală a altor moștenitori.

7. Dreptul la pensia de urmaș

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș în cazul decesului soțului asigurat sau pensionar, în următoarele condiții:

• La împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
• Indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul 1 sau 2, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 1 an;
• Indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă soțul supraviețuitor nu realizează venituri lunare din activități dependente;
• Dacă nu îndeplinește condițiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activități dependente ;
• Dacă are în îngrijire la data decesului unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, soțul supraviețuitor beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activități dependente.

Dacă soțul supraviețuitor are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după defunct,  poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

8. Dreptul la ajutor din partea angajatorului soțului defunct

Angajatorii pot să prevadă în contractul de muncă sau în regulamentul intern acordarea unui ajutor către soțul supraviețuitor al angajatului decedat. Prevederea acestui ajutor în contractul de muncă sau în regulamentul intern nu este obligatorie, dar dacă angajatorul a prevăzut acest avantaj, este obligat să-l acorde în condițiile stabilite. De obicei acest ajutor constă în acordarea către soțul supraviețuitor sau către descendenți a unei sume de bani calculată prin raportare la salariul angajatului decedat sau prin raportare la salariul mediu pe unitate.

9. Dreptul la ajutor de deces din bugetul asigurărilor sociale de stat

Soțul supraviețuitor are dreptul să încaseze ajutorul de deces acordat din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de către casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului sau de către instituția care gestionează bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cazul decesului șomerului.

Pentru mai multe informații privind acest subiect, contactați-ne la contact@heredio.ro sau 0744.606.201.